ADUNAREA PARLAMENTARĂ A

ORGANIZAŢIEI PENTRU COOPERARE ŞI SECURITATE ÎN EUROPA

I. PREZENTARE GENERALĂ

a. Istoric, obiective, componență

Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE) este dimensiunea parlamentară a Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). A fost creată în 1991, sub numele de Adunarea Parlamentară a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, odată cu adoptarea Documentului de la Madrid, care stabilea principalele reguli de procedură, dimensiunea delegațiilor naționale, structurile și metodele de lucru ale Adunării.

De la data de 1 ianuarie 1995, CSCE a fost redenumită OSCE, ca urmare a deciziei luate de șefii de stat sau de guvern din statele participante la Summit-ul de la Budapesta (1994).

AP OSCE este formată din reprezentanți ai parlamentelor naționale din statele participante la OSCE, semnatare ale Actului final de la Helsinki (1975) și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă (1990). Cele 57 de state participante (Albania, Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Canada, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Vatican, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Kazahstan, Republica Kârgâză, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Malta, Marea Britanie, Republica Moldova, Monaco, Mongolia, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Federația Rusă, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan) acoperă zona geografică cuprinsă între Vancouver şi Vladivostok.

AP OSCE are următoarele responsabilități și obiective: evaluarea punerii în aplicare a obiectivelor OSCE; dezbaterea subiectelor abordate la reuniunile Consiliului Ministerial și la Summit-urile șefilor de stat sau de guvern; dezvoltarea și promovarea mecanismelor de prevenire și soluționare a conflictelor; susținerea consolidării instituțiilor democratice din statele participante la OSCE; participarea la dezvoltarea structurilor instituționale ale OSCE și a relațiilor de colaborare între acestea.

La activitățile AP OSCE participă, cu statut de observator: reprezentanții unor organizații parlamentare internaționale - Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară NATO, Uniunea Interparlamentară, Parlamentul European, Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente, Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre; reprezentanții parlamentelor din statele care sunt parteneri de cooperare ai OSCE (parteneri mediteraneeni - Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Maroc și Tunisia; parteneri asiatici - Afganistan, Australia, Japonia, Republica Coreea și Thailanda).

b. Structură organizatorică și funcționare

Președintele AP OSCE este ales, prin vot secret, în cadrul sesiunii anuale, pentru o perioadă de un an (cu posibilitatea de a fi reales o singură dată). Președintele conduce toate reuniunile Adunării și reprezintă Adunarea la reuniunile Consiliului Ministerial, ale Troicii OSCE și la conferințele la nivel înalt ale OSCE. În prezent, președintele AP OSCE este dna Pia Kauma (Finlanda).

Biroul Adunării este format din președinte, nouă vicepreședinți, trezorier și membrii birourilor celor trei Comisii generale. Președintele Emeritus (președintele care și-a încheiat mandatul, pe durata mandatului succesorului său) este membru ex officio al Biroului, fără drept de vot. Biroul asigură executarea deciziilor Comisiei permanente și veghează la buna funcționare a Adunării în intervalul dintre reuniunile Comisiei permanente. Deciziile se iau cu majoritate de 2/3 din voturile exprimate.

Comisia permanentă este compusă din președinții Delegațiilor naționale și membrii Biroului. Comisia permanentă aprobă bugetul, alege Secretarul general și conduce activitatea AP OSCE între sesiuni. Comisia permanentă poate adopta rezoluții pe care le transmite Consiliului Ministerial al OSCE și poate constitui comisii ad-hoc, cu mandate precise. Deciziile Comisiei permanente se iau prin consens-minus-unu, dacă nu există o dispoziție contrară.

Comisiile generale ale Adunării corespund celor trei “coșuri” din Actul final de la Helsinki:

· Comisia generală pentru probleme politice și de securitate (prima comisie);

· Comisia generală pentru probleme economice, știință, tehnologie și mediu (comisia a doua);

· Comisia generală pentru democrație, drepturile omului și probleme umanitare (comisia a treia).

Comisiile generale se reunesc cu ocazia sesiunilor anuale, a reuniunilor de iarnă și a sesiunilor extraordinare ale AP OSCE. Fiecare comisie pregătește pentru sesiunea anuală un raport și un proiect de rezoluție care sunt prezentate plenului Adunării. Rezoluțiile adoptate în ședința plenară a Adunării constituie, împreună, Declarația finală a sesiunii respective.

Comisiile generale își aleg câte un Birou (președinte, vicepreședinte și raportor) cu ocazia fiecărei sesiuni anuale.

În baza deciziei Comisiei permanente, la nivelul AP OSCE funcționează în prezent următoarele organisme de lucru: Comisia ad hoc pentru combaterea terorismului; Comisia ad hoc pentru migrație; Grupul de sprijin parlamentar pentru Ucraina; Sub-comisia pentru regulile de procedură.

Președintele Adunării poate desemna reprezentanți speciali, care îl asistă sau acționează în numele său în domenii specifice ce prezintă un interes deosebit. În prezent, sunt desemnați reprezentanți speciali pentru: inteligența artificială; Asia Centrală; schimbări climatice; combaterea crimei organizate; schimbări demografice și securitate; dezinformare și propagandă; combaterea corupției; probleme de gen; traficul de ființe umane; probleme mediteraneene; prizonierii politici; Caucazul de Sud; Europa de Sud-Est; implicarea tinerilor; probleme arctice.

Secretarul general este ales, prin vot secret, de Comisia permanentă, cu o majoritate de 2/3 din voturile exprimate, la propunerea Biroului, pentru un mandat de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii (de două ori). Secretarul general implementează deciziile Biroului și ale Comisiei permanente; administrează resursele financiare ale AP OSCE, împreună cu trezorierul; menține legătura cu celelalte instituții ale OSCE; prezintă rapoarte președintelui, Biroului, Comisiei permanente și plenului Adunării, la sesiunea anuală. Funcția de secretar general al AP OSCE este deținută de dl Roberto Montella (Italia).

Secretariatul internațional organizează și pregătește reuniunile și celelalte activități ale Adunării, precum și vizitele președintelui, și este responsabil pentru administrarea resurselor financiare ale Adunării. Sediul Secretariatului Internațional se află la Copenhaga.

În 2003, a fost înființat Biroul de legătură al AP OSCE din Viena, care funcționează ca verigă de legătură între structurile guvernamentale ale OSCE și Adunarea Parlamentară a OSCE.

Limbile oficiale de lucru ale Adunării pentru reuniunile Comisiei permanente, ale Comisiilor generale și pentru sesiunile plenare sunt engleza, franceza, germana, italiana, rusa și spaniola. În cazul celorlalte reuniuni și activități, limba de lucru este engleza.

Activități

Sesiunea anuală a AP OSCE este organizată, de regulă, în prima decadă a lunii iulie, într-unul din statele participante, pe o durată de cel mult cinci zile. Sesiunea anuală constă în reuniuni ale Biroului Adunării, Comisiei permanente, ale celor trei comisii generale, precum și în sesiuni plenare. Cu ocazia sesiunilor anuale, parlamentarii dezbat, în Comisiile generale și în ședințe plenare, rapoartele și rezoluțiile de pe ordinea de zi și, la finalul lucrărilor, adoptă Declarația sesiunii respective.

Reuniunea de iarnă are loc anual, pe o durată de cel mult trei zile, în primele două luni ale anului, de regulă la Viena și include ședințe ale Comisiei permanente și ale celor trei comisii generale. În cadrul ședințelor, membrii AP OSCE intră în dialog cu înalți funcționari OSCE și dezbat principalele elemente de conținut ale rapoartelor aflate în pregătire pentru sesiunea anuală.

Reuniunea de toamnă se organizează anual, pe o durată de cel mult trei zile, în state participante sau partenere ale OSCE. Programul constă în ședințe ale Comisiei permanente și o conferință pe o temă de actualitate.

Forumul mediteranean se organizează anual, de preferință cu ocazia unei alte reuniuni statutare ale Adunării, cel mai adesea cu prilejul Reuniunii de toamnă.

Conferințe și seminarii

În vederea aprofundării unor teme specifice, în contextul mai larg al principiilor și conceptului atotcuprinzător de securitate ale OSCE, precum și pentru îmbunătățirea dialogului interparlamentar în spațiul OSCE, Adunarea organizează conferințe și seminarii pe teme de actualitate.

Monitorizarea alegerilor

Începând cu anul 1993, AP OSCE a dezvoltat un important program de monitorizare a alegerilor, îndeosebi parlamentare, în spațiul OSCE. Pentru aceasta, AP OSCE colaborează cu Biroul OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului (ODIHR), precum și cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European și Adunarea Parlamentară a NATO. Fiecare Misiune de monitorizare electorală dă publicității un raport final cu concluziile Misiunii.

Adunarea organizează și vizite pe teren ale unor delegații parlamentare la Misiunile în teren ale OSCE.

II. PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI LA AP OSCE

Parlamentul României este membru fondator al Adunării Parlamentare a OSCE și participă cu o delegație formată din 7 membri titulari și 7 membri supleanți (aceștia din urmă pot lua parte la lucrările Adunării numai în cazul neparticipării membrilor titulari), având dreptul la 7 voturi.

Potrivit Regulamentului Adunării, din fiecare delegație națională trebuie să facă parte parlamentari de ambele sexe.

Cei 7 membri ai delegației se repartizează în mod echilibrat în cele trei comisii generale ale Adunării și participă la reuniunile acestora cu ocazia sesiunilor anuale și a reuniunilor de iarnă, precum și la celelalte reuniuni și activități ale Adunării.

Președinția AP OSCE a fost deținută de România în perioada iulie 2000-iulie 2002, prin dl deputat Adrian Severin, primul președinte al Adunării provenit din Europa de Est; în perioada iulie 2002 - iulie 2004, acesta a deținut funcția de președinte emerit al AP OSCE.

Alte funcții deținute de parlamentari români în ultimii ani: vicepreședinte al Comisiei generale pentru probleme politice și de securitate (Camera Deputaților, 2019-2024); reprezentant special al AP OSCE pentru agenda digitală (Senat, 2022).

Parlamentul României a organizat:

- cea de-a 9-a Sesiune anuală a AP OSCE (București, 6-10 iulie 2000);

- cea de-a 31-a Sesiune anuală a AP OSCE (București, 29 iunie-3 iulie 2024).

Septembrie 2024